5 definiții pentru «surescitabil»   declinări

SURESCITÁBIL, -Ă, surescitabili, -e, adj. Care prezintă o stare de surescitare, care poate fi ușor surescitat; iritabil. [Var.: surexcitábil, -ă adj.] – Din fr. surexcitable.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel | Semnalează o greșeală | Permalink

SURESCITÁBIL, -Ă adj. Care poate fi ușor surescitat; care se irită repede. [Var. surexcitabil, -ă adj. / < fr. surexcitable].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SURESCITÁBIL, -Ă adj. care poate fi ușor surescitat; care se irită repede. (< fr. surexcitable)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SURESCITÁBIL adj. v. irascibil, iritabil, nervos, supărăcios.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

surescitábil adj. m., pl. surescitábili; f. sg. surescitábilă, pl. surescitábile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink