SURDINIZÁ vb. I. tr. (Constr.) A amortiza zgomotele. [< surdină + -iza, după fr. sourdiner].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
surdinizá vb., ind. prez. 1 sg. surdinizéz, 3 sg. și pl. surdinizeáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
surdinizáre s.f. Atenuare ◊ „Un fel de voită impersonalizare sau măcar de surdinizare a emoției.” R.lit. 24 II 72 p. 4 (din surdiniza)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink