supusăciúne, supusăciúni, s.f. (înv.) 1. așezare dedesubt; ascundere. 2. luare în stăpânire a unor teritorii, așezări, populații prin forță; cucerire, înrobire, ocupare, subjugare.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink