SUPRESIÚNE, supresiuni, s. f. (Livr.) Suprimare. [Pr.: -si-u-] – Din fr. suppression, lat. suppressio, -onis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel | Semnalează o greșeală | Permalink

SUPRESIÚNE s.f. (Liv.) Suprimare. [< fr. suppression].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUPRESIÚNE s. f. 1. suprimare. 2. (biol.) reluarea activității unei gene, pe care aceasta o pierduse în urma unei mutații. (< fr. suppression, lat. suppressio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUPRESIÚNE s. v. cădere, dispariție, înăbușire, reprimare, suprimare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

supresiúne s.f. (înv.) 1. suprimare, desființare, eliminare, înlăturare, lichidare. 2. omorâre, ucidere. 3. excludere, eliminare a unor semne grafice, cuvinte, paragrafe, capitole dintr-o lucrare; înlăturare.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

supresiúne s. f. (sil. -pre-) presiune
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink