SUPRAPUTÉRE s. f. stat a cărui putere economică și militară este mult superioară celei a altor state. (după fr. surpuissance)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SUPRAPUTÉRE s. (POL.) superputere.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
supraputére s.f. Mare putere mondială ◊ „Este limpede de pe acum că pe planetă a rămas o singură supraputere politică: SUA.” R.lit. 12 IX 91 p. 2 (cf. fr. surpuissance)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink