SUPRAORDONÁRE s.f. Cuprinderea în sfera unei noțiuni a altor noțiuni cu sferă mai mică. [Pron. -pra-or-, var. supraordinare s.f. / < supra- + ordonare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

supraordonáre (log. și supraordináre) s. f. (sil. -pra-), g.-d. art. supraordonării
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink