SUPRAEXCITÁȚIE s. f. (Fiziol.) Creștere a procesului de excitație dintr-un țesut sau dintr-un organ care depășește ritmul funcțional normal, datorită acțiunii unui stimul puternic sau a reactivității mărite a țesutului sau organului respectiv; superexcitare. [Pr.: -pra-ex-] – Supra- + excitație (după fr. surexcitation).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SUPRAEXCITÁȚIE s.f. Supraexcitare. [Gen. -iei. / cf. fr. surexcitation].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SUPRAEXCITÁȚIE s. f. supraexcitare. (după fr. surexcitation)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SUPRAEXCITÁȚIE s. v. surescitare, surescitație.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
supraexcitáție s. f. (sil. -pra-, -ți-e), art. supraexcitáția (sil. -ți-a), g.-d. supraexcitáții, art. supraexcitáției
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink