SUPRAETAJÁ, supraetajez, vb. I. Tranz. A adăuga unul sau mai multe etaje la o construcție mai veche. [Pr.: -pra-e-] – Supra- + etaja.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SUPRAETAJÁ ~éz tranz. (clădiri) A ridica în înălțime, adăugând unul sau mai multe etaje. /supra- + a etaja
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SUPRAETAJÁ vb. I. tr. A mări înălțimea unei construcții adăugându-i (încă) un etaj. [Pron. -pra-e-, p.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / < supra- + etaja, după fr. surélever].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SUPRAETAJÁ vb. tr. a mări înălțimea unei construcții adăugându-i (încă) un etaj. (< supra1- + etaja)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
supraetajá vb. (sil. -pra-) → etaja
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink