SUPĂRĂCIÓS, -OÁSĂ, supărăcioși, -oase, adj. 1. Care se supără ușor, care nu știe de glumă; susceptibil; iritabil, irascibil. 2. (Rar) Care pricinuiește supărare; neplăcut. 3. (Rar) Întristat, amărât, necăjit. – Supăra + suf. -ăcios.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

SUPĂRĂCIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care se supără ușor; susceptibil; șifonabil. [Sil. -cios] /a supăra + suf. ~ăcios
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUPĂRĂCIÓS adj. 1. susceptibil, (reg.) supărelnic, supăros, (fam.) țâfnos. (Om ~.) 2. v. nervos.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUPĂRĂCIÓS adj. v. abătut, amărât, deprimat, descurajat, dezagreabil, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, neplăcut, supărat, supărător, trist.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

supărăciós adj. m., pl. supărăcióși; f. sg. supărăcioásă, pl. supărăcioáse
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink