SUCULÉNȚĂ, suculențe, s. f. (Adesea fig.) Însușirea de a fi suculent; savoare. – Din fr. succulence.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de rain_drop | Semnalează o greșeală | Permalink

SUCULÉNȚĂ f. Caracter suculent. [G.-D. suculenței] /<fr. suculence
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUCULÉNȚĂ s.f. (Adesea fig.) Însușirea de a fi suculent. ♦ Savoare, gust. [Cf. fr. succulence].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUCULÉNȚĂ s. f. însușirea de a fi suculent; savoare, gust. (< fr. succulence)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUCULÉNȚĂ s. v. savoare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUCULÉNȚĂ s. v. farmec.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

suculénță s. f., g.-d. art. suculénței; pl. suculénțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink