SUBURBÍE, suburbii, s. f. Cartier mărginaș al unui oraș (mare). ♦ Comună suburbană. [Acc. și: subúrbie] – Din lat. suburbium.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBURBÍE ~i f. 1) Cartier de la marginea unui oraș mare; mahala. 2) Populație a acestui cartier. [G.-D. suburbiei; Sil. sub-ur-bi-e; Acc. și subúrbie] /<lat. suburbium
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBURBÍE s.f. Cartier situat la marginea unui oraș mare. ♦ Comună suburbană. [Gen. -iei. / < lat. suburbium].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBURBÍE/SUBÚRBIE s. f. cartier mărginaș al unui oraș mare; foburg. ◊ comună suburbană. (< lat. suburbium)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBURBÍE s. mahala, periferie, (livr.) foburg, (Transilv.) oștează. (O ~ a unui oraș.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

suburbíe/subúrbie s. f. (sil. -bi-e; mf. sub-), art. suburbía/subúrbia (sil. -bi-a), g.-d. art. suburbíei/subúrbiei; pl. suburbíi/subúrbii, art. suburbíile/subúrbiile (sil. -bi-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink