SUBSTANTIVIZÁ, substantivizez, vb. I. Tranz. A substantiva. – Substantiv + suf. -iza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A SUBSTANTIVIZÁ ~éz tranz. A face să se substantivizeze. /substantiv + suf. ~iza
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE SUBSTANTIVIZÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre adjective, adverbe etc.) A căpăta valoare de substantiv. /substantiv + suf. ~iza
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBSTANTIVIZÁ vb. I. tr., refl. (Rar) A (se) substantiva. [< substantiv + -iza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBSTANTIVIZÁ vb. tr., refl. a (se) substantiva. (< engl. substantivize)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBSTANTIVIZÁ vb. v. substantiva.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

substantivizá vb., ind. prez. 1 sg. substantivizéz, 3 sg. și pl. substantivizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink