SUBSIDIÁR, -Ă, subsidiari, -e, adj. Care se adaugă, ca element secundar, la argumentele pentru susținerea unui raționament, a unei teorii etc.; complementar, auxiliar, secundar. ◊ Loc. adv. În subsidiar = în al doilea rând, pe lângă aceasta, pe deasupra. [Pr.: -di-ar] – Din fr. subsidiare, lat. subsidiarius.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBSIDIÁR ~ă (~i, ~e) Care constituie un element accesoriu în susținerea unei argumentări; secundar; suplimentar; auxiliar. ◊ În ~ în afară de ceea ce a fost spus. [Sil. -di-ar] /<fr. subsidiare, lat. subsidiarius
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBSIDIÁR, -Ă adj. Care întărește un argument principal într-o discuție; care vine, care se adaugă la ceva în al doilea rând, ca element secundar; complementar, auxiliar, secundar. ♦ În subsidiar = în al doilea rând, pe lângă aceasta. [Pron. -di-ar. / < fr. subsidiaire, cf. lat. subsidiarius < subsidium – ajutor].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBSIDIÁR, -Ă adj. care se adaugă ca element secundar pentru întărirea argumentelor principale într-o discuție; complementar, auxiliar, secundar. ♦ în ~ = în al doilea rând, pe lângă aceasta. (< fr. subsidiaire, lat. subsidiairius)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBSIDIÁR adj. 1. accesoriu, anex, auxiliar, secundar. (Element ~ într-un mecanism.) 2. complementar, întregitor, suplimentar, (rar) complinitor. (Lămuriri ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

subsidiár adj. m. (sil. -di-ar), pl. subsidiári; f. sg. subsidiáră, pl. subsidiáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink