SUBOFIȚÉR, subofițeri, s. n. Nume dat fiecăruia dintre gradele superioare sergentului și inferioare sublocotenentului; persoană care poartă unul din aceste grade. – Sub¹- + ofițer (după fr. sous-officier).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBOFIȚÉR ~i m. Militar cu grad superior celui de sergent și inferior celui de ofițer. [Sil. sub-] /sub- + ofițer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBOFIȚÉR s.m. Grad superior sergentului și inferior sublocotenentului; militar care poartă acest grad. [După fr. sous-officier].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBOFIȚÉR s. m. grad superior sergentului și inferior sublocotenentului. (după fr. sous-officier)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBOFIȚÉR s. (MIL.; în vechea armată) reangajat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

subofițér s. m. (sil. mf. sub-), pl. subofițéri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink