SUBLIMITÁTE, sublimități, s. f. (Rar) însușire a ceea ce este sublim; perfecțiune, desăvârșire. – Din fr. sublimité.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBLIMITÁTE s.f. (Rar) Caracterul a ceea ce este sublim; perfecțiune, desăvârșire. [Cf. fr. sublimité].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBLIMITÁTE s. f. caracterul a ceea ce este sublim; perfecțiune, desăvârșire. (< fr. sublimité)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBLIMITÁTE s. v. desăvârșire, perfecțiune.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sublimitáte s. f. (sil. -bli-), g.-d. art. sublimității; pl. sublimități
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink