SUBETÁJ, subetaje, s. n. Strat sau succesiune de straturi care se caracterizează prin individualitate petrografică și paleontologică, alcătuind o subdiviziune a unui etaj geologic. – Sub1- + etaj (după fr. sous-étage).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SUBETÁJ s.n. 1. Succesiune de strate corespunzând unei subdiviziuni a unui etaj geologic. 2. Grup de arbori având funcțiunea de a apăra un arboret de pătrunderea luminii. ♦ Etajul inferior al unui arboret. [După fr. sous-étage].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SUBETÁJ s. n. 1. (geol.) subdiviziune a unui etaj. ◊ (min.) porțiune dintr-un zăcământ în care se subdivide un etaj. 2. grup de arbori având funcția de a apăra un arboret de pătrunderea luminii. ◊ etajul inferior al unui arboret; subarboret. (după fr. sous-étage)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
subetáj s. n. (sil. mf. sub-), pl. subetáje
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink