6 definiții pentru «subdominantă»   declinări

SUBDOMINÁNTĂ, subdominante, s. f. (Muz.) Treapta a patra a modurilor major sau minor. ♦ Acord construit pe treapta a patra a modurilor major sau minor. – Sub1- + dominantă (după fr. sous-dominante).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBDOMINÁNTĂ ~e f. muz. 1) Treapta a patra a modurilor major sau minor. 2) Notă corespunzătoare. 3) Acord constituit pe această treaptă. /sub- + dominantă
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBDOMINÁNTĂ s.f. (Muz.) Treapta a patra a unei game diatonice; notă imediat inferioară dominantei. [După fr. sous-dominante].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SUBDOMINÁNTĂ s. f. (muz.) treapta a patra a modurilor major și minor; acord construit pe această treaptă. (după fr. sous-dominante)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

subdominántă s. f., pl. subdominánte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

subdominantă, treapta* a patra a gamei* diatonice*, situată între dominantă* și mediantă (1). Funcția tonală a s. în cadrul armoniei (III, 1) este foarte caracteristică, fiind, alături de tonică* și dominantă, o treaptă principală. Opus situată față de D și la aceeași distanță față de T, ca și D, dar la cvinta* inferioară, s. se mai numește și dominantă inferioară. Acordurile* de s., D și T cuprind întregul material al tonalității (2), constituind de aceea cadența (1) perfectă. Abrev. în cifraj*: S și Sd.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink