4 definiții pentru stur, ștur   declinări

STUR s. v. țurțur, zgură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

stur s.m. 1. (înv. și reg.) țurțur de gheață; promoroacă. 2. (înv.) bucată de sare de proastă calitate, aruncată în jurul minei. 3. (reg.) zgură; scrum. 4. (reg.) pojar.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

stur (-ri), s. m.1. Țurțure, ciucure de gheață, promoroacă. – 2. Funingine. – 3. Stivă de sare de proastă calitate care se aruncă. – 4. (Trans.) Zgură. – Mr. stur „coloană”. Origine îndoielnică. Ar putea fi vorba de lat. stylus (Pușcariu 1664; Candrea), cf. alb. stülj. Cuvînt rar. Cf. tureatcă.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ștur adv. (reg.) încărcat.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink