STUPIDITÁTE, (2) stupidități, s. f. 1. Însușirea de a fi stupid, lipsă de rațiune; prostie. 2. Faptă sau vorbă de om stupid; frază lipsită de sens; inepție, stupizenie. – Din fr. stupidité, lat. stupiditas, -atis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STUPIDITÁTE ~ăți f. 1) Caracter stupid. 2) Vorbă sau faptă stupidă. [G.-D. stupidității] /<fr. stupidité, lat. stupiditas, ~atis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STUPIDITÁTE s.f. 1. Însușirea de a fi stupid; tâmpenie, prostie, imbecilitate. 2. Faptă sau vorbă de om stupid; frază lipsită de conținut. [Cf. fr. stupidité, lat. stupiditas].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STUPIDITÁTE s. f. 1. însușirea de a fi stupid; tâmpenie, prostie, imbecilitate. 2. faptă, vorbă de om stupid; exprimare lipsită de conținut. (< fr. stupidité, lat. stupiditas)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

STUPIDITÁTE, stupidități, s.f. 1. Însușirea de a fi stupid, lipsă de rațiune, prostie. 2. Faptă sau vorbă de om stupid.
Sursa: DLRC (1980) | Adăugată de stupidul | Semnalează o greșeală | Permalink

STUPIDITÁTE s. 1. v. prostie. 2. gogomănie, nătângie, neghiobie, nerozie, nesocotință, prostie, (rar) netoție, (înv. și reg.) nătărăie. (Mare ~ a spus.) 3. dobitocie, idioțenie, idioție, imbecilitate, inepție, neghiobie, nerozie, prostie, stupizenie, tâmpenie, (înv.) prostăticie. (Ce e ~ asta?) 4. v. absurditate.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

stupiditáte s. f., g.-d. art. stupidității; (fapte, vorbe) pl. stupidități
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink