STRUGUȘÓR, strugușori, s. m. (Reg.) Strugurel (1). – Din strug[ure] + suf. -(u)șor.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

strugușór, strugușóri, s.m. (reg.) strugurel.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink