STROF(O)-, -STRÓF(Ă), -STROFÍE elem. „răsucire, întoarcere, rotire, torsiune”. (< fr. stroph/o/-, -strophe, -strophie, cf. gr. strophos, strophe)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

STRÓFĂ, strofe, s. f. Ansamblu unitar dintr-o poezie format din mai multe versuri legate între ele prin elemente prozodice (măsură, ritm, rimă). ♦ (În tragedia greacă antică) Arie în versuri pe care o cânta o parte a corului, în timp ce evolua ritmic pe scenă. – Din fr. strophe, lat. stropha.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STRÓFĂ ~e f. Parte a unei opere poetice, constând din câteva versuri, ce constituie un tot unitar din punct de vedere al ritmului, rimei și sensului. /<lat. stropha, fr. strophe, it. strofa, germ. Strophe
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STRÓFĂ s.f. (În tragedia greacă antică) Partea cântată de cor în timp ce se deplasa de la stânga la dreapta scenei. ♦ Fiecare dintre diviziunile unei poezii (lirice), formată din mai multe versuri. [< gr. strophe, cf. it. strofa, fr. strophe].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STRÓFĂ s. f. 1. (în tragedia greacă antică) partea cântată de cor, precedând antistrofa și epoda. 2. fiecare dintre diviziunile unei poezii, din mai multe versuri. (< fr. strophe, lat. stropha)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

strófă s. f., g.-d. art. strófei; pl. strófe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

strofă 1. (În folc. românesc). Perioadă* muzicală, alcătuită dintr-un număr determinat de rânduri melodice*, repetate în aceeași ordine. Ex. ABB este o s. alcătuită din trei rânduri melodice, care se repetă în aceeași ordine, până la terminarea textului poetic. Se cunosc mai multe tipuri de s.: binare, ternare etc., sau strofe de tip primar (un rând melodic repetat cu variații cadențiale sau în contur: AA_vA_c etc.), de tip binar (două rânduri melodice repetate sau nu: AB, ABB; AAB; AABB etc.), de tip ternar (ABC; AABC; AABBC etc.) etc. De remarcat că în aceeași schemă trofică pot fi turnate conținuturi variate. V. rondo. 2. V. tropar.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink