STROBOSCOPÍE s. f. (Fiz.) Metodă de observare a corpurilor aflate în mișcare periodică. – Din fr. stroboscopie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STROBOSCOPÍE f. 1) Metodă de cercetare a mișcărilor periodice rapide, prin observarea lor la intervale de timp regulate. 2) med. Examinare a laringelui cu ajutorul stroboscopului. [G.-D. stroboscopiei; Sil. -bo-sco-] /<fr. stroboscopie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STROBOSCOPÍE s.f. Metodă de cercetare a mișcărilor periodice, constând în observarea lor la intervale de timp regulate. [Gen. -iei. / < fr. stroboscopie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STROBOSCOPÍE s. f. metodă de cercetare a proceselor, a mișcărilor periodice rapide în observarea lor la intervale de timp regulate. (< fr. stroboscopie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

stroboscopíe s. f. (sil. mf. -sco-), art. stroboscopía, g.-d. stroboscopíi, art. stroboscopíei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink