STOM(O)-, -STÓM(Ă), -STOMÍE /STOMAT(O)- elem. „gură”. (< fr. stom/o/-, -stome, -stomie, stomat/o/-, cf. gr. stoma, -atos)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

STOMA- v. stomato-.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STÓMA s.f. (Biol.; anat.) Orificiu, por sau deschidere mică pe suprafața unui organ. [< germ. Stoma, cf. gr. stoma].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STÓMĂ s. f. (biol., anat.) orificiu, por, deschidere mică pe suprafața unui organ. (< germ. Stoma, gr. stoma)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

stómă, stóme, s.f. (reg.) vas mare de pământ cu două toarte, în care se păstrează untură, miere, cereale, murături etc.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink