STILÓU, stilouri, s. n. Toc de scris prevăzut cu un rezervor din care cerneala sau pasta ajunge automat la vârful peniței, în timpul scrierii. – Din fr. stylo.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gudovan | Semnalează o greșeală | Permalink

STILÓU ~ri n. Toc prevăzut cu un rezervor de cerneală (sau de pastă); toc rezervor. [Sil. sti-lou] /<fr. stylo
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STILÓU s.n. Toc de scris cu un rezervor propriu de cerneală. [< fr. stylo < stylographe].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STILÓU s. n. toc de scris cu un rezervor propriu de cerneală. (< fr. stylo/graphe/)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

STILÓU s. toc rezervor, (rar) stilograf. (Scrie cu ~ul.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

stilóu s. n. (sil. -lou), art. stilóul; pl. stilóuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

cámeră-stilóu s.f. (cinem.) Stil cinematografic care utilizează spiritul și tehnica reportajului, a romanului ◊ „La frumusețea imaginilor, în sfârșit, filmul adaugă pe aceea a unui admirabil ritm interior. Teoreticianul camerei-stilou transformă ritmurile compoziției în montaj într-o frazare sobră.” Gaz.lit. 6 IX 62 p. 3; v. și P.N. 5/67 p. 18 [și stilou-cameră, v. Sc. 5 III 81 p. 4] (din fr. caméra-stylo)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink