STIHOÁVNĂ, stihoavne, s. f. Cântare bisericească ortodoxă în versuri, care se cântă la sfârșitul slujbei de vecernie. – Din sl. stihovĩna.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
stihoávnă s. f., g.-d. art. stihoávnei; pl. stihoávne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
stihoavnă, partea a doua a vecerniei*, intercalată între ectenia* „Să plinim” și rugăciunea „Acum slobozește”. Este alcătuită din stihiri*, „slavă”, „Și acum Borodicina”. Apostihurile sunt numite „Stihiri ale Stihoavnei” (στιχηρὰ τοῦ στίχου sau ἀπόστιχα) pentru că stihurile care le preced sunt diferite – în funcție de ziua sau sărbătoarea respectivă – și nu sunt fixe și precis determinate, ca acelea de la kekragarii*, laude etc.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink