STIHÍNIC ~că (~ci, ~ce) reg. 1) Care ține de stihie; propriu stihiei. Nenorocire ~că. 2) fig. Care se produce spontan; care nu este supus controlului; neorganizat; neplanificat. Mișcare ~că. /<rus. stihijnij
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

STIHÍNIC adj. (rar) stihial. (Forțe ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink