STIDÍ vb. v. jena, rușina, sfii, speria, teme.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

stidí (-désc, -ít), vb. refl. – A se îndoi, a se rușina, a nu îndrăzni. Sl. stydĕti sę (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 368), Înv., azi rar, uneori folosit greșit (cf. intră popa în altar și citește și citește, cu ochii’n femei stidește, Popular Munt.). – Der. stideală, s. f. (înv., timiditate); stidință, s. f. (înv., timiditate, rușine).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink