STENOBIÓNT, -Ă, stenobionți, -te, adj. (Despre unele animale) Care suportă doar variații limitate ale factorilor de mediu. [Pr.: -bi-ont] – După fr. sténobiote.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

STENOBIÓNT, -Ă adj. (Despre animale) Care suportă doar variații limitate ale factorilor de mediu. [Pron. -bi-o-. / < fr. sténobiote, cf. gr. stenos – strâns, bios – viață].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

STENOBIÓNT s. n. organism animal sau vegetal care suportă variații limitate ale factorilor de mediu. (după fr. sténobionte)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

stenobiónt adj. m. (sil. -bi-ont), pl. stenobiónți; f. sg. stenobióntă, pl. stenobiónte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink