stelaratór s. n., pl. stelaratoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
STELARATÓR, stelaratoare, s. n. (Fiz.) Dispozitiv utilizat pentru studiul reacțiilor nucleare controlate, bazat pe producerea unui câmp magnetic toroidal generat de bobine elicoidale exterioare și care menține plasma într-un spațiu limitat, izolat termic, la temperaturi ridicate. – Cf. engl. stellarator.
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
ivascu
| Semnalează o greșeală
| Permalink