STAGIÁR, -Ă, stagiari, -e, adj. 1. (Despre oameni; adesea substantivat) Care își face stagiul (într-un domeniu de activitate). 2. Care ține de stagiu, privitor la stagiu. [Pr.: -gi-ar] – Din fr. stagiaire.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
bogdang
| Semnalează o greșeală
| Permalink
STAGIÁR ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de stagiu; propriu stagiului. 2) și substantival (despre persoane) Care își face stagiul într-un domeniu de activitate. [Sil. -gi-ar] /<fr. stagiaire
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
STAGIÁR, -Ă adj. Referitor la stagiu. // adj., s.m. și f. (Persoană) care-și face stagiul (într-un domeniu de activitate). [Pron. -gi-ar. / < fr. stagiaire].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
STAGIÁR, -Ă I. adj. referitor la stagiu. II. adj., s. m. f. (cel) care-și face stagiul. (< fr. stagiaire)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
stagiár adj. m. (sil. -gi-ar), pl. stagiári; f. sg. stagiáră, pl. stagiáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
stagiar, stagiari s. m. (intl.) persoană aflată în stare de arest preventiv.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink