STAGFLÁȚIE, stagflații, s. f. Fenomen economic care se manifestă prin coexistența stagnării economiei, inflației și șomajului. – Din engl., fr. stagflation.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink
STAGFLÁȚIE s. f. situație economică a unei țări prin stagnarea producției și prin inflația prețurilor. (< fr., engl. stagflation)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
stagfláție s. f., art. stagfláția, g.-d. art. stagfláției
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
stagfláție s.f. (americanism; ec.) ◊ „Stagflația va fi la ordinea zilei în Europa occidentală în 1974. Acest termen economic, relativ nou, denotă o îmbinare între stagnarea producției și inflație.” Sc. 26 I 74 p. 6. ◊ „Uitați inflația, deflația și stagflația! își îndeamnă clienții, într-o reclamă apărută în «Le Monde», cu litere de-o șchioapă, agenția de voiaj franceză «Jet Tours».” Sc. 7 XI 76 p. 5 (din engl. americ. stag[nation] + [in]flation; cf. fr. stagflation, it. stagflazione; DMC 1960, BD 1971, PN 1976; DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink