STAFIDÍT, -Ă, stafidiți, -te, adj. (Despre struguri) Uscat. ♦ Fig. (Despre oameni și despre părți ale corpului lor) Zbârcit. – V. stafidi.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink
STAFIDÍ, stafidesc, vb. IV. Ref. (Despre boabele de struguri) A se usca; a deveni stafide. ♦ Fig. (Despre oameni și despre părți ale corpului lor) A se zbârci, a se încreți (ca o stafidă) din cauza slăbirii excesive, a bătrâneții etc. – Din stafidă.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A STAFIDÍ ~ésc tranz. (boabe de struguri) A face să se stafidească. /Din stafidă
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SE STAFIDÍ pers. 3 se ~éște intranz. 1) (despre boabe de struguri) A se transforma în stafidă; a-și pierde forma și dimensiunile prin uscare. 2) fig. A deveni asemănător cu o stafidă; a se încreți tare; a se smochini. /Din stafidă
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
stafidí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stafidésc, imperf. 3 sg. stafideá; conj. prez. 3 sg. și pl. stafideáscă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
stafidi, stafidesc v. r. (d. oameni) a slăbi, a se sfriji
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink