SPORULÁȚIE s. f. (Bot.) Proces de formare a sporilor¹; mod de reproducere asexuată prin spori¹. – Din fr. sporulation.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SPORULÁȚIE f. bot. 1) Proces de formare a sporilor; sporogeneză. 2) Formă de reproducere asexuată prin spori. /<fr. sporulation
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SPORULÁȚIE s.f. 1. Proces de formare a sporilor la o plantă. 2. Reproducere asexuată prin spori, la sporozoare. [Gen. -iei. / cf. fr. sporulation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SPORULÁȚIE s. f. 1. sporogeneză. 2. reproducere asexuată prin spori, la sporozoare. (< fr. sporulation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

sporuláție s. f. (sil. -ți-e), art. sporuláția (sil. -ți-a), g.-d. art. sporuláției; pl. sporuláții
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink