SPELCÚȚĂ, spelcuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui spelcă. – Spelcă + suf. -uță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

spelcúță, spelcúțe, s.f. (reg.) 1. acușor, acuș (de păr). 2. (în forma: spilcuță) numele mai multor plante din familia compozeelor: granat, crizantemă, calapăr.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

spelcúță s. f., g.-d. art. spelcúței; pl. spelcúțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink