speculántă s. f., pl. speculánte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SPECULÁNT, -Ă, speculanți, -te, s. m. și f. Persoană care face speculă (1). ◊ (Adjectival) Negustor speculant. – Din germ. Spekulant.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

SPECULÁNT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care speculează. /<germ. Spekulant
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SPECULÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care face speculă cu diferite mărfuri sau produse; afacerist; speculator. [Cf. germ. Spekulant].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SPECULÁNT, -Ă s. m. f. cel care face speculă; afacerist. (< germ. Spekulant)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SPECULÁNT, -Ă, speculanți, -te, s. m. și f. Persoană care face speculă (1). – Germ. spekulant.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de pan111 | Semnalează o greșeală | Permalink

SPECULÁNT s., adj. afacerist, profitor, (înv.) speculator, (fam.) bișnițar. (E un ~ fără scrupule.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

speculánt s. m., pl. speculánți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink