SPĂTĂRÍE, spătării, s. f. 1. Demnitatea, rangul de (mare) spătar². ♦ Instituție condusă de (marele) spătar²; clădire în care funcționa această instituție. 2. Sală din palatul domnesc unde aveau loc unele ceremonii și unde era așezat tronul. ◊ Spătăria (cea) mică = camera de lucru a domnului. – Spătar² + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

SPĂTĂRÍE ~i f. ist. 1) Funcția de spătar. 2) Durata acestei funcții. 3) Sediul spătarului. 4) Sală din palatul domnesc unde se afla tronul. ◊ ~a cea mică camera de lucru a domnitorului. /spătar + suf. ~ie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SPĂTĂRÍE, spătării, s. f. (Înv.) 1. Demnitatea, rangul de (mare) spătar. ♦ Instituția condusă de (marele) spătar; clădirea în care funcționa această instituție. 2. Sală din palatul domnesc unde aveau loc unele ceremonii și unde era așezat tronul. ◊ Spătăria (cea) mică = camera de lucru a domnitorului. – Din spătar² + suf. -ie.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de pan111 | Semnalează o greșeală | Permalink

SPĂTĂRÍE s. v. arsenal.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

spătăríe s. f., art. spătăría, g.-d. art. spătăríei; pl. spătăríi, art. spătăríile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink