SPĂTĂRÉSC, -EÁSCĂ, spătărești, adj. Care aparținea spătarului² sau spătăriei, privitor la spătar² sau la spătărie. – Spătar² + suf. -esc.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

SPĂTĂRÉSC, -EÁSCĂ, spătărești, adj. (Înv.) Care aparține spătarului² sau spătăriei; privitor la spătar sau spătărie. – Din spătar² + suf. -esc.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de pan111 | Semnalează o greșeală | Permalink

spătărésc adj. m., f. spătăreáscă; pl. m. și f. spătăréști
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SPĂTĂRÍ ~ésc intranz. înv. A fi spătar. /Din spătar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink