SORUREÁ, sorurele, s. f. Surioară. – Din surori (pl. lui soră) + suf. -ea.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

SORUREÁ s. v. surioară.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink