SOMÁT, -Ă, somați, -te, adj. Căruia i s-a cerut (sub amenințare, cu forme legale etc.) să execute ceva; înștiințat, avertizat, avizat. – V. soma².
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SOMAT- v. somato-.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SOMÁ², somez, vb. I. Tranz. A cere (cuiva) în chip categoric (și sub amenințare) să suporte anumite consecințe, să îndeplinească ceva. ♦ (Jur.) A pune cuiva în vedere, cu forme legale, să execute (sau să nu execute) ceva. – Din fr. sommer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘOMÁ, șomez, vb. I. Intranz. A nu avea, a nu găsi de lucru; a fi șomer. – Din fr. chômer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A SOMÁ ~éz tranz. (persoane) 1) A obliga prin amenințare; a pune cu forța. ~ să răspundă. 2) jur. A cere avertizând conform legilor în vigoare. ~ un debitor să plătească. /<fr. sommer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A ȘOMÁ ~éz tranz. A fi șomer. /<fr. chômer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SOMÁ vb. I. tr. A cere cuiva sub amenințare să îndeplinească ceva. ♦ A pune cuiva în vedere, în formele stabilite de lege, să (nu) execute ceva. [< fr. sommer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘOMÁ vb. I. intr. A nu avea de lucru; a fi șomer. [< fr. chômer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SOMÁ⁴ vb. tr. a cere cuiva sub amenințare să îndeplinească ceva. ◊ (jur.) a pune cuiva în vedere, în formele stabilite de lege, să (nu) execute ceva. (< fr. sommer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ȘOMÁ vb. intr. a nu avea, a nu găsi de lucru; a fi șomer. (< fr. chômer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SOMÁ vb. a invita. (Te ~ să-ți vezi de treabă.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SOMÁ vb. v. constrânge, face, forța, obliga, sili.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

somá vb., ind. prez. 1 sg. soméz, 3 sg. și pl. someáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

șomá vb., ind. prez. 1 sg. șoméz, 3 sg. și pl. șomeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

SÓMA² (cuv. sanscrit) s. f. Plantă neidentificată din care în vechea Indie se prepara (prin presarea tulpinilor se obținea un suc ce era filtrat prin lână și apoi amestecat cu apă și lapte) o băutură sacră, adusă ca ofrandă zeilor vedici și consumată de preoți, foarte prețuită pentru efectul său înviorător și probabil halucinogen. Se credea că la origine planta a fost adusă din cer de un vultur. Personificarea ei, zeul Soma, patronul plantelor, era considerat tămăduitor și distribuitor de bogății.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink