smăcinătúră, smăcinătúri, s.f. (înv. și reg.) 1. smăcinare, fărâmițare; zdrobire. 2. ceea ce este smăcinat, fărâmițat, zdrobit.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink