SIV, -Ă, sivi, -e, adj. (Reg.) De culoare cenușie, sură; (despre părul oamenilor) cărunt. – Din bg., scr. siv.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

SIV, -Ă, sivi, -e, adj. De culoare cenușie, sură; (despre părul oamenilor) cărunt. – Bg., sb. siv.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de Zavaidoc | Semnalează o greșeală | Permalink

SIV adj. v. cărunt, cenușiu, fumuriu, gri, plumburiu, sur.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

siv (-vă), adj. – Gri. Sl. sivŭ (Tiktin; Conev 77), cf. bg., sb., cr. siv și sein.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

siv adj. m., pl. sivi; f. sg. sívă, pl. síve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink