síntrón, síntrónuri, s.n. (înv.) tron (bisericesc).
Sursa: DAR
(2002)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sintrón s. n. (Arhit.) 1. Bancă de piatră care urmează linia curbă a absidei unui santuar, destinată preoților, des întâlnită la vechile biserici creștine. În țara noastră apare o singură dată în absida bis. Sf. Nicolae din Rădăuți (sec. 14). 2. (Înv., rar) Tron. – Din gr. sintronos.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink