SINCROTRÓN, sincrotroane, s. n. (Fiz.) Accelerator de electroni folosit în fizica nucleară, în care electronii sunt accelerați întâi de un câmp magnetic variabil în timp, iar apoi de un câmp electric alternativ. – Din fr. synchrotron.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SINCROTRÓN s.n. Accelerator de particule de mare putere, în care accelerarea acestora se face mai rapid și cu efect mai mare prin modularea simultană a câmpului accelerator și a câmpului magnetic focalizant. [< fr. synchrotron].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SINCROTRÓN s. n. accelerator ciclic de particule de mare putere, în care mișcarea de rotație a acestora și variația tensiunii acceleratoare sunt sincronice (1). (< fr. synchrotron)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SINCROTRÓN, sincrotronuri, s. n. Accelerator de electroni folosit în fizica nucleară, în care electronii sunt accelerați întâi de un câmp magnetic variabil în timp, iar apoi de un câmp electric alternativ. – Fr. synchrotron.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sincrotrón s. n. (sil. -tron), pl. sincrotroáne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sincrotrón s.n. (fiz.) Accelerator în care electronii sunt accelerați întâi de un câmp magnetic, apoi de unul electric ◊ „Spre deosebire de acceleratoarele existente [...] noul sincrotron va avea un câmp magnetic cu autoreglare.” Sc. 8 II 62 p. 5 (din fr. synchrotrone; PR 1950; LTR, DC; DEX, DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink