SINCRÍZĂ s.f. Figură retorică prin care se definește ceva prin contrariul său. [Cf. gr. synkrisis].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SINCRÍZĂ s. f. figură retorică prin care se definește ceva prin contrariul său. (< gr. synkrisis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

sincríză s. f., pl. sincríze
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink