SIMȚITÓR, -OÁRE, simțitori, -oare, adj. 1. Care este capabil să simtă (5), care se înduioșează, se impresionează ușor, înzestrat cu simțire (2), plin de sensibilitate (1); sensibil, impresionabil, emotiv. 2. (Adesea adverbial) Apreciabil, considerabil, important. A făcut o economie simțitoare. – Simți + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SIMȚITÓR1 adv. În mod considerabil; apreciabil. A spori ~ productivitatea muncii. /a simți + suf. ~tor
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SIMȚITÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care simte; care vădește simțire. 2) Care reacționează ușor la acțiunea factorilor externi; sensibil. Fire ~oare. /a simți + suf. ~tor
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SIMȚITÓR adj. 1. v. emotiv. 2. v. evident.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SIMȚITÓR adj. v. duios, emoționant, impresionant, înduioșător, mișcător, patetic, răscolitor, tulburător, vibrant.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
simțitór adj. m., pl. simțitóri; f. sg. și pl. simțitoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink