SILVICULTÚRĂ s. f. Știință care se ocupă cu studiul culturii, amenajării și exploatării pădurilor; ramură a economiei forestiere care cuprinde amenajarea și protecția patrimoniului forestier, asigurând materia primă pentru industria forestieră. – Din fr. sylviculture.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SILVICULTÚRĂ f. 1) Știință care se ocupă cu studiul culturii, amenajării, protecției și exploatării pădurilor. 2) Ramură a economiei forestiere care include îngrijirea, protecția, cultivarea pădurilor, precum și asigurarea industriei forestiere cu materie primă. [G.-D. silviculturii] /<fr. sylviculture
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SILVICULTÚRĂ s.f. Știință care studiază cultura, amenajarea și exploatarea pădurilor. [< fr. sylviculture, cf. lat. silva – pădure, cultura – cultură].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SILVICULTÚRĂ s. f. 1. știință care se ocupă cu studiul culturii, amenajării și exploatării pădurilor. 2. ramură a economiei forestiere. (< fr. sylviculture)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SILVICULTÚRĂ s. (rar) pădurărie, pădurărit, (înv.) silvanistică.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
silvicultúră s. f., g.-d. art. silvicultúrii
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SILVICULTÚRĂ (‹ fr.; {s} lat. silva „pădure” + cultura „creștere”) s. f. 1. Știință pe care se bazează gospodărirea și cultivarea pădurilor, metodele și procedeele tehnice de sporire a producției forestiere, tehnica plantării și regenerării pădurilor. 2. Ramură a economiei care are ca obiect cultura, refacerea și protecția pădurilor, recoltarea de produse accesorii ale pădurilor (fructe de pădure, plante medicinale etc.), activitățile organizate de vânătoare și cele de pescuit în apele de munte.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink