SILVÍCOL, -Ă, silvicoli, -e, adj. Care ține de silvicultură, privitor la silvicultură. ♦ (Despre plante) Care crește (mai ales) în pădure. – Din fr. sylvicole.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

SILVÍCOL ~ă (~i, ~e) 1) v. silvic. 2) (despre plante)Care crește, în special, în păduri. /<fr. sylvicole
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SILVÍCOL, -Ă adj. Referitor la silvicultură. ♦ (Despre plante sau formații vegetale) Care intră în compoziția pădurilor, care trăiește în păduri. [< fr. sylvicole].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SILVÍCOL, -Ă adj. 1. referitor la silvicultură. 2. (despre plante, animale) care crește, trăiește în păduri. (< fr. sylvicole)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

silvícol adj. m. pl. silvícoli; f. sg. silvícolă, pl. silvícole
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink