SILUMÍN s. n. Aliaj de aluminiu cu siliciu și cu alte adaosuri, din care se toarnă unele piese rezistente la coroziune sau la temperaturi înalte. – Din fr. silumin.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
dante
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SILUMÍN s.n. Aliaj de aluminiu și siliciu. [< fr. silumin].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SILUMÍN s. n. aliaj de aluminiu și siliciu. (< fr. silumin)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
silumín s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SILUMÍN (‹ fr. {i}; {s} fr. sil[icium] + [al]uminium) s. n. Aliaj de aluminiu cu 4,5-13% siliciu și cu alte adaosuri (cupru, mangan, magneziu etc.), folosit la turnarea unor piese rezistente la coroziune sau la temperaturi înalte. De asemenea, se folosește la fabricarea unor piese cu o configurație complicată, mai ales în construcția de automobile și avioane.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink