SILHÚI, -IE, silhui, -ie, adj. (Despre locuri) Acoperit cu sihle; p. ext. de nepătruns, neumblat, sălbatic. ♦ Fig. (Despre ființe) Cu mișcări dezordonate; zăpăcit, bezmetic, împrăștiat. – Silhă + suf. -ui.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SILHÚI ~ie adj. rar 1) (despre locuri) Care este acoperit cu sihlă și este greu de străbătut. 2) fig. (despre persoane) Care are mișcări dezordonate; dezorganizat. /silhă + suf. ~ui
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SILHÚI adj. AIUREA. AIURIT. BEZMETIC. DESCREIERAT. NEBUN. SMINTIT. ȚICNIT. ZĂNATIC. ZĂPĂCIT. ZURLIU.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

silhuí², silhuiésc, vb. IV refl. (reg.) a se juca, a se alinta.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

silhúi adj. m., pl. silhúi; f. sg. și pl. silhúie
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink