SIHĂSTRÍ, sihăstrésc, vb. IV. 1. Intranz. A duce viață de sihastru; fig. a trăi izolat, retras, ca un sihastru. 2. Refl. și intranz. A se face, a deveni sihastru; fig. a se izola de societate. – Din sihastru.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A SIHĂSTRÍ ~ésc 1. intranz. A fi sihastru; a pustnici; a schimnici. 2. tranz. fig. A face să se sihăstrească. /Din sihastru
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE SIHĂSTRÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni sihastru; a se face sihastru; a se pustnici; a se schimnici. 2) fig. A trăi izolat de lume (ca un sihastru). /Din sihastru
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SIHĂSTRÍ vb. v. pustnici.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SIHĂSTRÍ vb. v. izola.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sihăstrí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sihăstrésc, imperf. 3 sg. sihăstreá; conj. prez. 3 sg. și pl. sihăstreáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink